sâmbătă, 30 ianuarie 2016

Reacții disproporționate

Am urmărit noile tendințe în online în ultima vreme, postările unuia sau ale altuia, și mi-am dat seama de niște lucruri destul de interesante despre specia umană. Sau, cel puțin, despre poporul nostru. Pentru că mi-a venit în minte o lege controversată și cu implicații foarte mari în stabilirea adevărului istoric în legătură cu anumite situații din secolul XX. De ce aduc în discuție legea asta? Pentru că vreau să scot în evidență reacția cu totul disproporționată împotriva unei legi care a fost promulgată acum câteva zile de conducătorul nostru mult iubit.

Mai concret...

Acum aproximativ un an, a apărut o anume Lege 217/2015, cunoscută și sub termenul de „legea antilegionară”, privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii. Este o lege care, interpretată într-un mod abuziv, poate interzice promovarea unor personalități importante din perioada interbelică sau a multora dintre cei cunoscuți a fi Sfinții Închisorilor, pentru simplul motiv că au făcut parte din Mișcarea Legionară. Prin urmare, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu și Radu Gyr nu mai sunt niște oameni de cultură și/sau artiști excepționali, ci niște simpli criminali nenorociți despre care lumea trebuie să uite. Sau... Arsenie Papacioc nu mai este unul dintre cei mai importanți duhovnici români, ci un antisemit de joasă speță. Cât despre Valeriu Gafencu, cel pe care pe atunci evreul Nicolae Steinhardt l-a considerat „Sfântul închisorilor”, este un legionar, fascist, xenofob nenorocit. Ion Antonescu nu mai este unul dintre cei mai tari conducători militari români, ci un criminal de război. Și așa mai departe. Și dacă îndrăznești să nu fii de acord, ești și tu un fascist. Fie și numai pentru deținerea unor cărți despre ei ai putea să faci pârnaie, dacă legea asta ar fi aplicată abuziv. Ah, ca fapt divers, în Germania s-a dat liber la republicarea infamei cărți „Mein Kampf”, scrisă de Adolf Hitler, pentru scopuri didactice; mai pe scurt, cartea aia e trecută la „așa nu”. În timp ce la noi legea asta intra în vigoare

Reacțiile cu privire la legea antilegionară au fost destul de puține și neînsemnate, pentru că erau alte lucruri care țineau capul de afiș atunci. Criza refugiaților, insistența conducătorului nostru mult iubit în a cere demisia premierului, Untold, vacanța de vară etc. Legea a ajuns destul de târziu să fie „dezbătută” la TV, prin iunie-iulie, cu reacții mult prea slabe pentru o asemenea problemă. A ținut „dezbaterea” asta vreo lună, cred... Dacă a ținut și atât. Și după aia s-a uitat de ea. Au mai fost câteva reacții timide în online, pe Facebook. Eu cunosc câteva persoane alături de care am militat împotriva legii antilegionare, dar am fost prea puțini. Legea a fost adoptată, statuile personalităților „legionare” sunt subiect de dispută între autoritățile locale și bilibistrocii de la fundația Elie Wiesel, se tot face apel să i se retragă cetățenia de onoare lui Valeriu Gafencu etc. Oricum, efectele legii deocamdată nu sunt atât de vizibile, dar vor fi pe parcurs, întrucât e un pic cam interzisă cercetarea problemei legionare. Și dacă nu ți se dă voie să-ți cercetezi trecutul, există un risc destul de mare să repeți greșelile. 

Trecând cumva în zilele noastre, conducătorul nostru mult iubit a promulgat legea antifumat, care interzice fumatul în spațiile publice închise, Mai multe detalii nu dau, pentru că legea asta e peste tot în media, lumea s-a înfierbântat rău, fumătorii spun că li se încalcă dreptul de a se simți bine într-un bar/restaurant/club, nefumătorii (printre care mă număr și eu) se bucură că a fost votată o astfel de lege, care aduce măcar un iz de civilizație în țara asta cu mentalitate balcanică. Dar reacțiile sunt virulente, uneori violente, cu răutăți gratuite, nesimțire și insulte. Nu vreau să dau mai multe detalii, pentru că trebuie doar să intrați pe Facebook și găsiți măcar două postări unde se „dezbate” tema asta.

Făcând o comparație între cele două legi, cea care are implicații mai grave, poate chiar dezastruoase, pe termen lung este trecută cu vederea și nu atrage atât de mult atenția publicului. Nu posibilitatea pierderii identității îi doare cel mai tare pe oameni. Reacțiile virulente se îndreaptă împotriva legii care poate avea efecte pozitive asupra vieții tuturor, inclusiv a celor care fumează. Știu, mulți dintre ei sunt foarte orgolioși. Și înțeleg cum este atunci când îți este luată „jucăria”, dar, realist vorbind, legea antifumat ar putea avea efecte pozitive asupra vieții tuturor. Și ce dacă? Îmi iei dreptul să fumez! E dreptul meu să fumez unde vreau! Dacă nu-ți convine, ieși afară! Și alte reacții din astea foarte urâte.

Prin urmare, dreptul de a-ți f*te viața este mai important decât dreptul de a ști cu adevărat cine ești. Ăștia suntem. Atâta știm, atâta facem. Ăsta e adevărul care doare, dar puțini îl sesizează...

vineri, 22 ianuarie 2016

1822

Prima postare din anul 2016 are ca titlu „1822”. Ăsta este un an foarte, foarte mișto în istorie. S-au întâmplat foarte multe lucruri interesante atunci. Dacă privim puțin în trecut, vedem că Napoleon Bonaparte murise doar un an, în exil, pe insula Sfânta Elena. Italia nu exista, Germania nu exista. Spania trăia din amintirile imperiului ce fusese odinioară și se pregătea pentru multiplele lovituri de stat ce aveau să aibă loc în secolul XIX. Statele Unite încă se aflau la un nivel foarte jos, legislația mai trebuia să fie modificată pentru ca zona asta să fie civilizată; de exemplu, acțiunea din „The Revenant” urma să aibă loc la doar un an distanță de 1822. Mă rog, tot în 1822 avea loc oribilul Masacru din Chios. Se nășteau niște neica-nimeni ca Heinrich Schliemann, Ulysses S. Grant, Rutherford B. Hayes, Gregor Mendel sau Louis Pasteur.

Dar altceva vreau să scot în evidență. Bine, îmi asum faptul că am aflat foarte de curând. Mai exact, ieri.

În lume se întâmplau lucruri foarte interesante, în timp ce în Marea Britanie se dădea o lege care îi pedepsea pe cei care maltratau animalele. Da, ăia chiar se gândeau să oprească maltratarea animalelor într-o epocă în care existau sclavie, masacre scârboase, discriminări de toate felurile, extremism religios (pentru că se putea!). Ceea ce arată că britanicii aveau o gândire mai evoluată decât a celorlalte popoare. Că toți ridică în slăvi Revoluția Franceză pentru dărâmarea absolutismului, promovarea drepturilor omului & shit, asta e o mică eroare. Revoluția Franceză avea la bază principii ce fuseseră expuse în cadrul Revoluției Glorioase britanice de prin 1688.

Ce-i drept, și acolo a fost o perioadă foarte dificilă. Trecerea de la încercarea de impunere a absolutismului a dinastiei scoțiene Stuart la monarhia pe principii moderne a dinastiei de Hanovra a fost presărată cu multe peripeții. Dar, în final, Wilhelm de Orania a fost adus pe tronul Angliei în noiembrie 1688, fără alte incidente. A urmat o perioadă de tranziție - în nicio perioadă de tranziție din istorie nu au curs lapte și miere. Dar, în final, roadele Revoluției Glorioase au apărut. Nu putem vorbi încă de o bunăstare generalizată a oamenilor, dar oricum era mai bine decât în alte locuri. Drept care ăștia au zis să încerce să rezolve și anumite aspecte care aparent nu țineau de relațiile interumane.
Violența față de animale spune foarte multe despre caracterul celui care o înfăptuiește, iar britanicii se pare că au sesizat-o încă de pe atunci.

Au trecut vreo 194 de ani de atunci. Animalul ăsta care se cheamă om a evoluat cumva. Adică există locuri pe planetă unde nu se mai întâmplă frecvent atrocități. În cele mai multe, se întâmplă, dar ăsta-i fapt divers. Mai multe state au adoptat legislație împotriva maltratării animalelor. Să zicem că în unele dintre ele se și respectă, cu toate că scelerați sunt peste tot. La noi nu știu ce fel de legislație există, dacă sunt cu adevărat instituții care să se ocupe de protecția animalelor sau doar niște organizații care sug banii statului făcând... te-miri-ce și mai nimic. Oricum, legislația din România este mult prea permisivă în ceea ce privește maltratarea animalelor.



Chestia asta cică e făcută pentru a „înrăi” câinele. Și după aia cică de ce sare câinele la om, îl mușcă și îl omoară. După cum se vede și din clip, omul scapă de atacul câinelui, dar aici avem de-a face cu un abuz, orice ar spune idioții de genul. Plus că sunt binecunoscute cazurile în care barbarii taie cozile câinilor, copiii bat pisicile și alte animale etc. E un comportament ce ar trebui pedepsit cu asprime, pentru că poate fi îndreptat oricând împotriva unui om. Și nu-mi spuneți că Hitler a avut și el animale de casă; e complet irelevant.

Aici avem de-a face cu un alt abuz specific zilelor noastre. Hainele de blană ale unora dintre femelele speciei umane au în spate o industrie îngrozitoare. Ar fi interesant să vezi o astfel de creatură militând pentru drepturile animalelor - eu știu, ale câinilor comunitari din România, ale pisicilor din Coreea de Nord, ale delfinilor din Japonia - îmbrăcată într-o astfel de haină de blană. Pentru că ipocrizia n-are margini, mon cher.

Fiară... Deci „Fjara” se potrivește cel mai bine pentru acest gen de oameni...