Ma petite histoire

un acord
şi-un prim pas făcut
în ritm de chitară
lăsându-ne-n urmă orice
gând sau povară
lăsându-ne-n urmă orice
glas sau impas
în care ne-am fi găsit
de am fi rămas
dar totu-a trecut
şi mergem spre lumină
explorând noi căi şi
natura divină
se-aude în cântec
se simte în dans
şi inima-ncepe
să ne bată-n avans
şi o simţi şi tu
ne unim
devenim
aceeaşi fiinţă
şi sub cerul senin
noi ne jurăm credinţă
la fel ca-n poveşti
dar asta nu e poveste
eu sunt tu
tu eu eşti

Şoptind...

şi tac...
stau nemiscat
şi aştept să se întâmple ceva
un semn, o secundă,
o stea
un scurt cântec
o vară, un zâmbet
cuvinte spuse devreme,
târziu
în noapte sau după
când totul pare pustiu.

dar n-aud nimic
cel puţin deocamdată
stau singur şi simt
cum încă o dată
aştept în zadar
o voce, un ecou,
o şoaptă ascunsă
într-un vechi stilou.

ce-ncepe să scrie
tablouri şi scene
"asta sunt eu" zise
şi-ntre gene-i
se scurse uşor
semnul aşteptat.
"îţi mulţumesc mult
că nu m-ai uitat."