Sunt doar vreo două lucruri pe care aș vrea să le scriu aici. Mâine oricum o să fie Ziua Națională a României și cei care spun în restul anului ce țară de căcat avem se vor transforma în niște patrioți; parada militară spectaculoasă pe care ne-o promit autoritățile locale va fi umbrită de camerele ce se vor concentra pe politicienii care se vor prezenta. „Iată, a venit și Ponta”, ”În imagine e Crin Antonescu; ce minune, s-a trezit!”, „Iată-l și pe Dani Mocanu” și așa mai departe. Mâine voi posta altceva, să spun la mulți ani cât de cât cum se cuvine.
Și acum despre scopul postării. Știți că azi îl prăznuim pe Sfântul Apostol Andrei, întâiul chemat și, conform unor credințe împământenite, creștinătorul dacilor (mi-e, totuși, greu să cred că Decebal era creștin). A avut loc, așa cum era normal, o slujbă la peștera unde s-a nevoit Sfântul Andrei. O slujbă foarte frumoasă, de altfel. Nu știu dacă a fost difuzată și pe Trinitas; noi am făcut greșeala de a ne uita pe tevereunu, televiziunea națională de la care au furat generații întregi de comuniști, neocomuniști și „liberali” fasciști. În studio exista o creatură dubioasă căreia i se părea o idee bună să comenteze ce se întâmpla la peștera Sfântului Andrei, de parcă era un meci de fotbal. „Iată, Înaltpreasfințitul săvârșește acum slujba și urmează să-i paseze lui Dică; du-te, Dică, du-te!”. „Jurnaliștii” ăștia care se tot bagă în seamă cu comentarii despre ce se întâmplă în imaginile de la televizor îmi par unii dintre cei mai neprofesioniști oameni. Fraților, în mod normal avem cu toții ochi să vedem și urechi să auzim ce se întâmplă acolo; nu avem nevoie să ne „explicați” voi una sau alta. Comentatorii sportivi sunt altceva, fac parte din „spiritul jocului”, ca să zic așa. Dar voi, nu. Voi sunteți în plus în peisajul ăsta dacă veniți cu alte informații decât ce vedem. Iar o slujbă religioasă nu se comentează ca un meci Steaua - Chiajna.
A doua suliță pe care o arunc spre „presa” românească, care este extraordinară, dar păcat că cam lipsește. Pe 28 noiembrie s-au împlinit 26 de ani de la moartea lui Arsenie Boca, un duhovnic foarte popular în ultima vreme (cu siguranță a fost și pe vremea lui), iar mii de oameni au mers în pelerinaj la Mănăstirea Prislop, la mormântul său, pentru a face pomană. Unul din posturile de televiziune care au făcut o adevărată obsesie pentru persoana lui în ultima vreme, de dragul audienței, a insistat foarte mult pe evenimentele de acolo, cum era de așteptat. În fiecare weekend, dacă nu dădeau vreun reportaj sau vreun „documentar” despre Arsenie Boca (în care se spun exact aceleași lucruri iar și iar), mare minune. A început procedura transformării sale în sfânt, care va dura câțiva ani (bineînțeles, dacă nu cumva postul ăsta de „televiziune” va pune presiune și va dori să grăbească lucrurile). Am înțeles că Arsenie Boca este un mare duhovnic, asemenea lui Arsenie Papacioc, Dumitru Stăniloae, Teofil Pârâian, Ilie Cleopa, Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Iustin Pârvu și alții. Despre proporțiile fenomenului am scris acum câteva luni, comparându-l cu cel pe care l-a stârnit Petrache Lupu în anii '30 (o să caut postarea și o s-o scriu peste câteva zile).
Pe scurt, lumea este bolnavă, tristă, disperată, tâlhărită și păcălită. Politicienii nu le oferă nicio urmă de speranță că va fi bine, e stare de război, avem neliniști sociale peste tot. Lumea se află în căutarea unui semn din partea divinității. În anii '30, Petrache Lupu, cioban analfabet, a spus că L-a văzut pe Dumnezeu și a stârnit un adevărat fenomen. Acum, fenomenul a fost propagat de presă. Auzind despre minunile pe care Arsenie Boca le-a făcut atât în timpul vieții, cât și după plecarea din lumea asta, oamenii au crezut că el le va putea rezolva problemele, nevoile, că îi va putea însănătoși etc. Sunt destul de sigur că au avut loc minuni acolo - între noi fie vorba, lucrurile pentru care m-am rugat la mormântul lui le-am primit în decurs de un an - și că au fost oameni care au avut o trăire mai puternică decât am avut eu.
Dar de aici până la crearea unui cult a fost un pas foarte mic. Se spune că poporul român ar da cel mai mare număr de genii la mia de locuitori. Și totuși, România este una dintre cele mai sărace, corupte și subdezvoltate țări din Uniunea Europeană. Având în vedere sărăcia, țara are mari probleme și în ce privește educația. Lipsind educația, oamenii sunt înapoiați și se complac în starea asta. Complăcându-se în starea asta, sunt în căutare de eroi care să-i salveze. Și atunci când li se pare că au găsit acel erou, creează un cult în jurul său. Ceea ce aici este cu totul greșit; Arsenie Boca este un slujitor al lui Hristos, nu un dumnezeu în sine.
Și de aici au apărut niște tabere, cum era de așteptat, de altfel. Sunt cei care îl divinizează pe Arsenie Boca, sunt cei care îi recunosc meritele și nu-l divinizează, sunt alții cărora nu le pasă și mai există o specie foarte scârboasă, aceea a celor care aruncă cu mizerii, injurii și insulte. Am citit mai acum vreo oră și ceva un articol pe site-ul unei „reviste” sau... ăla o fi „ziar”. Nu știu ce o fi hârtia aia igienică pe care o citesc „tinerii frumoși și liberi”; cică ar fi și o chestie de pamflet. Autorul „articolului” ăluia îl făcea pe Părintele Arsenie „cretin”, „un sinistru și posac habotnic”, comparându-i învățăturile cu ale ISIS și lovind în memoria lui din cauza convingerilor sale politice din tinerețe. Sincer, cred că și autorul ăsta (al cărui nume nu vreau să-l dau) ar fi fost simpatizant al Gărzii de Fier în epocă. Țineți minte, în 1937 legionarii au fost al treilea cea mai votată mișcare politică. Nu sunt legionar, doar am amintit un fapt istoric de necontestat. În fine, sunt convins că mai există specimene scârboase ca acest „jurnalist”.
Un pic de respect pentru valorile românești nu strică niciodată.
Pentru că, mergând pe același argument imbecil cum că Arsenie Boca e un personaj nociv în societatea noastră din cauza convingerilor sale politice, ar însemna să ștergem din istorie memoria Sfinților Închisorilor, niște oamenni care au realizat mai multe decât va realiza „jurnalistul” lui pește în 100000 de vieți.
Respect și multă dragoste pentru Sfinții Închisorilor!
„Să nu ne răzbunați!” - Sfântul Mircea Vulcănescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu