10 years ago...

Anii trec foarte repede, iar asta mă ia prin surprindere uneori. Eu am genul ăla de memorie muzicală, în sensul că îmi amintesc de anumite evenimente în funcție de o melodie, de un ritm, de un cântăreț sau o trupă. După aia mă uit la anul lansării acelei piese și îmi dau seama... 10 ani?! Au trecut atât de repede?! Dar parcă mai ieri ascultam piesa asta în heavy rotation și...

Și da. Anii au trecut foarte repede, aparent. Acum o să fac ceva ce-mi propusesem încă de prin ianuarie, dar nu am avut, din motive obiective - sesiune, proiecte, referate... Cred că o să fac vreo două sau trei părți ale seriei ăsteia, un soi de „Hituri și Hitulețe”. Sau... văd eu cum fac.

Cele străine ar fi...

1.Nelly Furtado feat. Timbaland - Say it right

Piesa e de pe acel album senzațional al lui Nelly Furtado, produs de Timbaland. „Loose” e numele acelui album, care parcă a fost lansat prin 2006. Hiturile de pe acest album sunt binecunoscute: „Maneater”, „Promiscuous”, „All good things (come to an end)” și, cel mai mare dintre ele, „Say it right”. Multă vreme această piesă a fost cea mai de succes în topurile din România, fiind number one în Romanian Top 100 vreo 12 săptămâni. Comparând cu un exemplu recent... cam cât a fost „Rockabye” number one în UK Top 40.

2.September - Cry for you

Mi-a plăcut foarte mult activitatea muzicală a Petrei Marklund, cât timp a cântat sub numele de scenă September. Poate cândva o să revină, deși în ultimii ani s-a concentrat mai mult pe o carieră muzicală în interiorul țării ei, Suedia. Nu știu de ce am impresia că pentru ea apăruseră la un moment dat probleme cu casa de discuri cu care semnase contract în străinătate...

3.Rihanna feat. Jay-Z - Umbrella

N-o să ascund că nu mi-a plăcut niciodată piesa asta. Au trecut 10 ani și nu mi-am schimbat părerea. La fel cum nu mi-a plăcut niciodată muzica făcută de Jay-Z. Dar ce să faci? N-ai ce să faci? „Umbrella” a fost unul dintre cele mai puternice hituri din anii 2000, iar Jay-Z este, poate, cel mai puternic MC din hip hop-ul mainstream. Sau... cel puțin, a fost.

4.Timbaland feat. Keri Hilson, D.O.E. & Sebastian - The way I are

Asta e de pe vremea când Nicki Minaj nu pătrunsese atât de adânc în mainstream. E de pe vremea când muzica Urban din mainstream era frumoasă, ascultabilă, rupea boxe mai ceva ca „I like the trumpet”. Iar muzica asta mai și spunea ceva. Iată, asta este o piesă de dragoste. Amprenta lui Timbaland se simte. Normal, doar e de pe albumul lui, „Shock Value”, care a avut parte de niște recenzii moderate din partea criticilor. Zece ani mai târziu avem de-a face cu muzică fără ritm, fără versuri, fără mesaj. 

5.Beyonce feat. Shakira - Beautiful liar

Două artiste complete și foarte puternice, poate cele mai bune ale generației. Cam toate single-urile pe care le-au lansat au fost niște hituri nebune. Mie, unuia, „Beautiful liar” nu mi-a plăcut, dar doar din niște motive subiective. Între timp... am reevaluat-o, spre deosebire de „Umbrella”. Încă n-am uitat cum Rihanna era pe toate posturile de muzică în același timp, în 2008, cu single-uri diferite. Dar o să scriu despre asta la anul. :))

6.Timbaland feat. OneRepublic - Apologize

Da, iar Timbaland. Chiar dacă pe melodia asta nu spune mai multe decât pe „Say it right”, omul i-a promovat foarte bine pe băieții de la OneRepublic. La zece ani distanță, OneRepublic este una dintre cele mai tari trupe din lume, iar de Timbaland nu se mai aude mare brânză...

7.Akon feat. Eminem - Smack that

Akon era peste tot în muzica anilor 2000. Când ți-era lumea mai dragă, începea la posturile de muzică sau la radio câte o piesă a lui. „Smack that” a fost o colaborare surprinzătoare cu Eminem, căruia i se poate atribui o parte importantă a meritului pentru succesul piesei. Încă este foarte puternic hitul, îl mai difuzează pe la radio.

8.Justin Timberlake - What goes around... comes around

Presa mondenă a anilor 2000 avea niște „victime” preferate, asemenea presei de astăzi. Una dintre aceste victime a fost Britney Spears, care înnebunise lumea cu hiturile pe care le lansase la sfârșitul anilor '90. Încă era adolescentă pe vremea aia, după care... a început să crească. S-a făcut mai frumoasă, tot mai frumoasă. Presa mondenă o urmărea peste tot, o cupla cu diferite personalități ale momentului. Sigur, frumusețea ei a reprezentat cumva o sabie cu două tăișuri, în această epocă în care sexualizarea muzicii și filmelor era în plină ascensiune (apogeul l-a reprezentat începutul anilor 2010), iar Britney a devenit subiectul mai multor scandaluri, care se pare că au deranjat-o destul de mult (vezi clipul la „My Prerogative”). 

9.Fergie - Big girl don't cry

Black Eyed Peas au fost (și încă sunt) o trupă de foarte mare succes. I-am apreciat pe membrii trupei pentru felul cum s-au reinventat de fiecare dată și s-au adaptat trendului. Cât despre Fergie... ea a fost, evident, membrul care a ieșit cel mai mult în evidență. Femeie, frumoasă, sexy, talentată. A fost primul membru al trupei care a scos album solo. Și ce succes a avut... „Big girl don't cry” este un hit atât de mare, încât încă mai este difuzat pe la radio și TV, ceea ce înseamnă mult, având în vedere că au trecut 10 (zece) ani.



10.Enrique Iglesias - Do you know? (The Ping-Pong Song)

Vara 2007. Aveam microfon pe vremea aia, încă mai înregistram piese. Într-o zi mi-a trecut prin cap ideea să înregistrez un „interviu” la „radio” cu Gigi Becali (îl imitam destul de bine pe atunci; pac-pac, mă-nțelegi?). Și cum abera „Becali” acolo, băiatul care realiza „emisiunea” mai lua și pauze muzicale. Și piesa asta a fost una dintre cele pe care le-am pus la „radio” atunci. :))
Amintiri, amintiri...



Ca să fiu corect, o să introduc și niște hitulețe străine, care au făcut deliciul nostru pe atunci.

1.Tom Novy & Lima - Take it

Nu cred că Tom Novy este un one-hit wonder. Nici nu știu pe unde a mai avut succes piesa asta. Cert este că în România era peste tot, difuzată pe la toate posturile de muzică și de radio. Uneori o difuzau atât de des, că mă și enerva. Dar acum mi se pare OK. Mai ales că trezește amintiri. Doar au trecut 10 ani, no?



2.Outlandish - Callin' U

Outlandish este o trupă care îmi place foarte mult. Îmi place chimia dintre niște oameni din culturi, totuși, diferite - unul are origini marocane, unul e pakistanez, iar al treilea este latino-american. Am ascultat mai multe piese de pe albumele lor. Pot să spun că-s super tari.



3.Yves Larock - Rise up

Poate că se încadrează mai mult în zona hiturilor, dar având în vedere că, totuși, nu a avut un impact global atât de puternic precum cele 10 de mai sus, cred că se potrivește și aici. Îmi plăcea moda asta cu piese vesele, de vacanță, care au clipuri cu tineri ce se joacă sau fac scheme pe skateboard, trotinetă, bicicletă, sărind coarda etc. Sunt curios care va fi hitul care va aparține genului anul ăsta.



4.Bob Sinclar - Sound of freedom

Tot genul ăla de hit care miroase de fapt a hituleț. A fost destul de puternic pe toată durata anului, din câte țin minte. Erau la modă piesele de genul, iar Bob Sinclar a avut vreo 2-3 ani foarte buni, piesele lui au rupt multe boxe. După aia... nu prea a mai găsit hitul. Sau, cel puțin, piesele lui n-au mai ajuns până la noi.



5.Roger Sanchez - Lost

Ăsta este cu adevărat un hituleț. Genul ăla de piesă pe care o difuzează la radio, o auzi mereu, o și fredonezi (că îți place), dar nu știi cine o cântă. Poți doar să intuiești titlul ei, că se aude destul de des pe refren („Lost”, „Without your love”, „I won't survive” - credeam că titlul era cel din urmă). Oricum, sună bine piesa și în 2017. La 10 ani distanță.



6.RBD - Ser o parecer

Oare îmi pun în cap toți fanii nostalgici ai trupei RBD, dacă nu consider „Ser o parecer” a fi hit, ci hituleț? I don't care. Piesa e drăguță, dar nu e tocmai ce aș numi un hit. Deși fenomenul RBD a prins destul de bine în România. Cam cum prinsese cu vreo patru ani înainte fenomenul Erreway.



7.Sharam - Party all the time

Pe cuvântul meu, abia acum am aflat cine cântă piesa asta și care este titlul ei. Și abia acum aflu că Sharam este unul dintre cei doi membri ai trupei Deep Dish, care era foarte la modă prin anii 2000. Super piesa asta!



8.Deep Dish - We gonna feel it

Costinești. August 2007. Megadiscoteca Tineretului. Toată ziua auzeam piesa asta de acolo. Timp de o săptămână. Așa ceva nu se uită. E și unul dintre motivele pentru care nu vreau să merg la mare. :))



9.Outwork feat. Mr. Gee - Elektro

Și asta e tot de vară. Și a fost puternică pe timpul verii. Nu cred că am ascultat-o vreodată cap-coadă din propria inițiativă.



10.Erick E - The beat is rockin'

Poate că omul a mai scos și alte piese care au rupt boxele, dar la noi ăsta a fost cel mai mare hit al lui. Un exemplu tipic de one-hit wonder. Sau poate că a mai scos și altceva, dar sub un alt nume de scenă. Who knows?



Iar dintre cele românești...

1.DJ Project - Două Anotimpuri

De pe vremea când Ellie White era solista trupei. Mereu mi s-a părut că piesa asta seamănă mult cu „Privirea ta”. Și mi s-a părut că multe dintre piesele lor seamănă cu ea. Și de ce mă deranja asta? Piesele lor au fost mereu frumoase. Mi-e dor de DJ Project...



2.Voltaj - MSD2

„De prea mulți ani noi repetăm doar un sincron: un pas înainte și-apoi doi înapoi.” 10 ani au trecut, iar lucrurile nu s-au schimbat, din păcate. In the meantime, Voltaj au participat la Eurovision cu piesa „De la capăt”, una dintre cele mai frumoase pe care le-au scos. Îmi place că băieții se implică în probleme sociale. Nu mai scot ei hiturile de pe vremuri, dar show-urile lor sunt mereu frumoase și pline de energie.



3.Hi-Q - Bună Dimineața

Chiar și acum, la 10 ani distanță, piesa asta mi se pare adorabilă. „Ce frumoase sunt toate iubirile la început!” A cam fost melodia primei mele iubiri. Cred că și asta a contat destul de mult, chiar dacă acea iubire n-a ținut prea mult. :)



4.Korekt feat. Rafaga - Sabes

Nici că-mi pasă că n-a rupt topurile. „Sabes” a fost un hituleț de vară, ce a circulat mai mult în mediul online decât pe la radio și TV. Nu știu să fi văzut clipul de prea multe ori pe posturile de muzică. Unde mai pui că-i și una dintre cele mai tari colaborări ale unei trupe românești cu o trupă străină.



5.Simplu - Mr. Originality

Cei de la Simplu au sperat să repete succesul din 2006, când ne-au înnebunit cu „Oficial îmi merge bine”. Într-o oarecare măsură, au reușit să facă asta. „Mr Originality” are și un clip genial, pe care îmi place să-l revăd, chit că pentru o singură scenă - cea în care Maia Morgenstern îi dă un cap în nas lui Moga. Mai ales că scena a fost pe bune. :))



6.Crush feat. Alexandra Ungureanu - Inima mea

Clipul are prea puține vizualizări pentru a arăta exact cât de mare a fost hitul. Nu mi-am dat seama niciodată cât de mult îmi plăceau piesele proiectului ăstuia muzical. Poate doar atunci când au încetat să mai colaboreze. Cam cum s-a întâmplat și cu DJ Project.



7.Class - Ocean în deșert

Din zona muzicii mainstream am avut două trupe favorite - Akcent și Class. Din păcate, niciuna dintre ele nu mai există. Îmi e dor de acele piese „altfel” ale trupei Class. Muzica românească ar avea nevoie de o astfel de trupă, dar... știți deja ce părere am despre ce se lansează în zilele noastre.



8.Alex (Velea) feat. Connect-R - Dragoste la prima vedere

Din zilele când cei doi erau portoricani. :))
Mie mi-a plăcut mult piesa asta. Chiar dacă n-a fost un hit atât de puternic, îmi plăcea și povestea din clip. Prima parte a fost „Yamasha”, a doua a fost asta, iar a treia e „Dacă dragostea dispare”, care cred că va apărea printre hiturile din 2008. Dar mai e un an până împlinește 10.



9.DJ Rynno feat. Sylvia - Feel

Un hit care a luat lumea prin surprindere. Cine e DJ Rynoo? Cine e Sylvia? Oricum, aveam să aflăm în curând. Ăsta e doar hitul care i-a făcut cunoscuți. A rupt multe boxe piesa asta. Și normal că au apărut multe remixuri.



10.DJ Sava feat. Connect-R - Sunshine

Pe DJ Sava îl știm cu toții. Pe vremea aia însă nu-l știam. Iar Connect-R... Stai un pic, Connect-R?! Ăla de la R.A.C.L.A.? S-a dat pe comercială? S-a vândut?
Neah, doar și-a schimbat stilul. Rappin' on!



Cred că o să mai fac o postare de genul, pentru că sunt destule piese puternice pe care le-am trecut cu vederea. Nu le-am uitat. O să revin. Și sper să revin destul de repede, însă totul depinde de timp și inspirație. Totuși, au trecut aproape 10 ani de când am început acest blog. :)

Origini și Originalitate

Lumea în care trăim tinde spre o nivelare, o standardizare foarte stranie, ceea ce duce încet-încet spre o dispariție a originalității. Mia mult, originalitatea este uneori denigrată din cauza unor personaje care încearcă să iasă în evidență prin mișcări controversate, trimiteri bizare și un stil de viață cu totul nepotrivit. Dar asta e altă poveste; eu mă refer aici la originalitate prin noutate, nu prin controversă.

În România originalitatea este destul de greu de identificat, având în vedere numeroasele influențe care s-au manifestat în zonă. Oricum, nu vreau să mă refer la folclor, pentru că ar fi foarte multe de spus. Eu vreau să ating partea mai vizibilă a originalității în mainstream-ul românesc. Având în vedere că lucrurile cam seamănă unele cu altele, s-ar putea ca originile să nu fie atât de greu de găsit.

De exemplu, melodiile de dragoste care rezultă dintr-o colaborare între un rapper și o solistă. Avem foarte, foarte multe astfel de melodii în zilele noastre. Sunt și formule de genul „rapperiță” și solistă. Nu am nimic cu femeile în hip hop, am ascultat niște piese foarte, foarte bune ale unora dintre ele, dar rapperițele din mainstream-ul românesc sunt ridicole; nu că ar fi multe, dar în fine... Originile melodiilor pe sistemul rapper feat. solistă stau într-o colaborare de mare succes de acum 17 ani. Cei doi au colaborat și anul trecut, rezultând o melodie bună. Până la urmă, talentul rămâne, iar Rimaru și Anda Adam sunt doi dintre cei mai talentați artiști din muzica românească. Că amândoi ar fi putut să obțină mai multe de la cariera muzicală, asta e exact problema lor. În orice caz, una dintre pietrele de temelie are trendului ăstuia este piesa „Nu mă uita”. Altele ar mai fi „Ploaia” (Papa Jr. & Moni-k), „Ai să-nțelegi” (Papa Jr. & Moni-k), „Nu pot să mai suport” (Nico & Cabron).

Acum despre originile trendului melodiilor din mainstream cu influențe folclorice. Nu voi lua în considerare trupele gen Zdob & Zdub, la care influența folclorică este prezentă tot timpul.

Am observat că în ultima vreme unii artiști folosesc și câteva fragmente din folclor în muzica lor. Unele dintre melodiile lor devin hituri, altele, nu. Dar e un trend, fără îndoială. Originile sigur sunt foarte vechi. Phoenix sunt recunoscuți pentru asta, dar aș vrea să aduc în față niște trupe ceva mai tinere. Cum ar fi o trupă care are un nume ce duce cu gândul la sporturi de contact: K1. Nu prea știu ce impact a avut melodia „Toți K1”, dar cu siguranță a fost unul dintre punctele de pornire ale trendului. Trupa K1 a impresionat prin originalitate; din păcate, mult prea puțin apreciați pentru ceea ce făceau. Am încercat să mai găsesc date despre ei, dar e destul de dificil din cauza confuziei (Google nu știe diferența dintre trupă și compania de kickboxing). 

Un alt trend - tâmpit, din punctul meu de vedere - este cel în care cântărețele pozează foarte sexy. Sau nu, sunt mult prea blând. Nu vreau să spun exact ce gândesc despre tipul ăsta de „muzică” și tipul ăsta de „interprete”. E un trend, fără îndoială, iar pornografia în videoclipuri și muzică vinde foarte bine în zilele noastre. „Amor, Amor” părea cea mai pornografică chestie la momentul ăla; dacă ar fi știut românii ce urma să vină la sfârșitul anilor 2000... Tot la temelia trendului ăstuia stau și melodii ca „Ard în flăcări” (Anna Lesko). Din câte am înțeles, Cristiana Răduță dezavuează melodia și clipul astea, dar... asta e, rămân în istorie. Din păcate...

În zilele noastre genul ăsta muzical nu mai este atât de apreciat. A evoluat în diferite alte subgenuri, nu știu exact care-i faza. Oricum, muzica nu mai e aceeași, dar dansul a rămas. Și exact dansul este trendul pe care îl nominalizez acum. Genul e destul de vechi și era răspândit prin Occident, trupa Simplu nefăcând altceva decât să adopte același stil și să danseze. Îi respect pentru ceea ce au făcut, sunt niște dansatori super tari. Oricum, foarte mulți au fost influențați direct de trupa Simplu în a învăța breakdance, un lucru pe care îl întâlnim frecvent prin videoclipuri. Cu un succes mult mai mare au fost Animal X, dar ei s-au concentrat foarte mult și pe muzică. „Provocarea” a fost clar un fenomen.

Foarte răspândite  acum sunt melodiile care prezintă povești de dragoste... eșuate. Pot fi în diferite formule. Ori el își cântă ofurile, ori ea își linge rănile, ori un el și o ea se ceartă. Oricum, e un fenomen foarte popular printre copiii de 13-14 ani, care consideră că au pierdut tot ce aveau mai scump pentru că băiatul/fata de care erau îndrăgostiți nu le-a dat atenție sau i-a „înșelat”. Țin minte o scenă bizară din parc, de acum doi ani, când o fetiță de 8-9 ani necheza piesa Oanei Radu, „Tu”. Jesus Christ... „Tu” este doar unul din multele (s)hituri de genul. Originile sunt greu de găsit, pentru că piese de dragoste au existat întotdeauna, cu diferite teme. Dar una dintre ele ar fi... Păi amintirile îmi amintesc de o piesă care se numește „Amintirile” și care a avut un succes atât de nebun, încât mulți (inclusiv eu) o consideră a fi sinonimă cu trupa 3 Sud Est. Da, pot să fiu contrazis aici, că nu ar fi „originea” hiturilor din zilele noastre, dar vorbesc strict de mainstream. Mai mult în trecut e greu să merg, pentru că deja vorbim de anul 1999, când Atomic TV populariza muzica, trupele etc. 

Prima melodie pe care am trecut-o în postarea asta a fost „Nu mă uita”, pe care am considerat-o a fi originea colaborărilor rapper + solistă. Succesul melodiei ăleia e de necontestat. Când vine vorba de trupe de genul, gândul ne duce la una singură: N&D. E clar că au avut o influență atât de mare în muzica românească, încât le-am dedicat o categorie separată. Vreți să vedeți originea muzicii mainstream românești? Iat-o aici!

Un fenomen bizar a luat naștere în România la sfârșitul mileniului trecut. Era o combinație între muzica arăbească, indiană, țigănească, grecească, turcească... O struțo-cămilă care a prins și încă mai are foarte, foarte mult succes, cu toate că mulți fani ai genului au sesizat un declin în calitatea muzicii ăsteia în ultimii ani. Da, sunt de acord, e un declin evident, cauzat de foamea de bani, transformarea interpreților în personaje mondene. Poate și de faptul că interpreții s-au cam plictisit de muzica asta și ar vrea să facă altceva, dar nu pot, pentru că asta cere publicul. În fine, originile manelelor sunt foarte vechi. Cuvântul „manea” are cel puțin 200 de ani vechime, dar manelele de pe vremea lui Anton Pann nu sună la fel cu cele din zilele noastre. La drept vorbind, e posibil ca și marea Maria Tănase să fi cântat manele, dar din alea pe „stil vechi”. Manelele „contemporane” poate își au originile în muzica celor de la Azur și Generic. Dar nici alea nu sună a ceea ce au devenit. „Ochii tăi” e melodia pe care o aleg ca „punct de plecare” al manelelor „contemporane”, deși mai știu o melodie mai veche cu trei ani. Dar „Ochii tăi” a fost un fenomen al vremii lui, care a dus la scornirea unor idei în capul altor interpreți. Și astfel au apărut „Am prieteni și dușmani”, „Aș da zile de la mine”, „O, viața mea!”. Dar fără „Ochii tăi”... epoca manelelor ar fi fost doar puțin amânată. Ceva deja „plutea” în aer.

Muzica electronică știu că are niște „origini” mai vechi în România. Este foarte populară în zilele noastre, iar printre „pietrele de temelie” au fost și cei de la Suie Paparude. Acum se scot sunete foarte, foarte bizar în muzica electronică, iar melodia „Musca” pare foarte banală. Dar astea erau începuturile, Au apărut multe trupe între timp, unele mai bune decât Suie Paparude, altele nu. Dar băieții ăștia au arătat că se poate și la noi. :)

Critica politică a fost ceva foarte răspândit în epoca postdecembristă. Au fost lansate multe melodii care criticau politicienii și regimurile politice. Aș putea să postez și „Guvernul comunist” (Jean Moscopol), dar mă refer strict la epoca postdecembristă. În ultimul an nu am mai observat un elan atât de puternic în mainstream, în afară de CRBL și Paraziții prea puțini luând atitudine. La momentul 1990, „Imnul golanilor” a fost „hitul”. Au urmat alte piese folk, rock, hip hop, care criticau regimul. „Și cu asta ce-am făcut?” ar zice marele Constantin Tănase.

Cam atât, deocamdată. Într-un alt „episod” al „Origini și Originalitate” voi mai spune și de unde s-au „inspirat” artiștii noștri cei de toate zilele. Sunt lucruri destul de clare, dar merită trecute în revistă. Măcar așa, să ne mai destindem un pic, no? :D