Problemele mele nu s-au oprit aici. N-am ajuns inca in punctul cel mai important, poate. In 1999, pe cand eu aveam 10 ani, am aflat ca tata se spanzurase si ca era jale mare printre tigani. Toti o blamau pe „curva de nevasta-sa”, care „s-a omorat ca avea ca amant pe un model”. Nu erau putini care ma blamau si pe mine, ca am avut tupeul sa plec de la de acasa si sa spun minciuni in tot orasul despre el, sa fie arestat si ca m-am ascuns in spatele unui baiat cu pile. Problema cea mare era ca eram in vizorul tiganilor, iar atunci cand tiganii te iau in vizor, ai sanse mici sa scapi teafar. Stiam ca, indiferent daca aveam sa scap, voi suferi din cauza lor. Stii ce urasc eu cel mai mult? Atunci cand cineva moare pentru mine. Simt asa...o vina groaznica. Jur ca ma simt vinovata chiar si pentru sinuciderea tatei, pentru ca, pana la urma, chiar daca era un animal, doar pe mine ma mai avea. Am considerat ca eu am fost principala vinovata pentru moartea lui, insa nici nu puteam sa imi inchipui ce va urma.
Intr-una din zilele anului 2001 m-am intalnit cu un baiat mititel, slabut, insa mai in varsta decat mine. Cand am intrat prima data in vorba cu el, imi spusese ca ma cunostea din priviri de ceva vreme si ca nu avusese niciodata curajul sa imi vorbeasca si ca abia atunci si-a luat inima in dinti si...ma rog, multe alte cuvinte frumoase si complimente si linguseli. Daca il vedeai, nu-ti dadeai seama ca era tigan. Daca il auzeai vorbind, puteai sa juri ca era roman get-beget. Daca il priveai in ochi la momentul respectiv, vdeai in ei dragostea pe care am vazut-o eu. Stiu ca pare ciudat, insa m-am indragostit pe loc. Unii pot spune ca un copil de 12 ani, in special o fata, nici nu stie sa spuna pe litere „dragoste”, insa eu stiu ce simteam. Dragostea nu are varsta.
Baiatul, Robert, era brunet, avea ochii albastri, fermecatori, o privire blanda si...destula scoala cat sa ma prosteasca. Eu chiar credeam tot ceea ce zicea el. Ma simteam hipnotizata. Conceptiile lui despre viata erau aceleasi cu ale mele, ideile lui erau, parca, furate din mintea mea. Nu imi dadusem seama cat de mult ma schimba prezenta lui. Am inceput sa stau din ce in ce mai putin cu grupul, sa vorbesc din ce in ce mai putin cu Cristi, ceea ce, normal, nu avea sa ramana fara urmari. Intr-una din zile, s-a nimerit ca eu si Cristi sa fim acasa in acelasi timp. Vine la mine in camera, inchide usa si imi zice:
-Ce faci, Diana? Nu ne-am mai vazut cam de mult timp, nu crezi?
-Ce sa fac? Prin oras, ma distrez, traiesc viata din plin, ca un copil modern nu?
El imi zambeste amar, se apropie si mai mult de mine, imi pune mainile pe umeri si imi zice:
-Ai grija de tine, Diana. Stiu cu cine umbli, il stiu pe Robert. E de-o seama cu mine si mai umbla si cu...
-...tigani, da stiu. Si ce conteaza ca umbla cu tigani? Crezi ca toti tiganii sunt pusi pe capul meu?
-Daca ma crezi, eu nu mai stiu ce sa cred. Banuiesc ca unii dintre ei chiar sunt din zona unde ai locuit.
-Uite, tocmai „banuiesc” asta ma deranjeaza. Vreau certitudini!
-Pai...uite o certitudine, zise el privind in jos. Fusta asta e cam...scurta.
-Si cate fete nu umbla cu fuste scurte in zilele noastre? Acum ce vrei sa fac? Sa port fuste care sa ma faca sa arat ca de la manastire? Sau poate vrei sa port fuste inflorate. Hai, ca e posibil chiar sa am origini tiganesti, daca tot m-am nascut unde m-am nascut, nu?
Cristi tremura de nervi. Facuse totul pentru mine, iar eu il sfidam in ultimul hal chiar in casa in care ma crescuse si ma educase. Desigur, nu constientizam asta. Eram inca sub vraja lui Robert. Dupa cateva zeci de secunde, Cristi isi recapata calmul, insa eu tineam cu tot dinadinsul sa-l tulbur. Am trecut pe langa el, lovindu-l cu umarul, zicand nonsalant:
-Ma scuzi...ma scuzi ca eu am gasit pe cineva si tot inca te straduiesti sa fii cu Lia.
-Stai, Diana, imi zise el nebagand in seama gestul meu idiot si nici replica mea cretina. Vreau doar sa iti fie bine, nu vreau sa iti faca descreieratul ala vreun rau. Poate ca nu vrea sa iti faca niciun rau, dar e bine sa fii prudenta si sa nu te duci imbracata...chiar atat de indecent.
A urmat o scena pe care nu o voi uita niciodata. EU l-am citat EFECTIV pe tata, in momentul in care l-a lovit pe Cristi.
-Auzi, ia mai da-te-n... ca prea intri tu in viata mea! i-am zis eu omului caruia ii datoram, practic, viata. Acest gest al meu nu avea cum sa ramana fara urmari. Cristi inchise ochii si-i deschise iar, crezand ca e vreun vis, probabil. Cand si-a dat seama ca nu e un vis, m-a lovit peste fata cu palma. Eu, intr-un acces de furie, l-am scuipat in fata si am iesit pe usa ca un vartej. Coborand scarile am inceput, pentru prima data, sa ma gandesc ca poate chiar ajunsesem prea departe. Toate aceste ganduri au disparut imediat ce l-am vazut pe Robert, care ma astepta in fata blocului, tragand nonsalant dintr-o tigara si scuipand din timp in timp in praf. Vine la mine si ma saruta. Cate lucruri ascundea acel sarut... Mi s-a intamplat atunci un lucru stupid: mirosul de fum de tigara pe care il degaja el cu respiratia m-a facut sa tusesc.
-Nu prea esti obisnuita cu tigarea, nu? zise el si, razand, scoate din pachet o tigara si incerca sa ma ademeneasca cu ea. Hai, ia-o, zise el. Macar asa n-o sa te mai ineci cand ma saruti, nu? E ca atunci cand cineva de langa tine mananca ceapa si tu n-ai mancat. Haide, e doar o tigare nevinovata...
N-am mai stat deloc pe ganduri. Am insfacat tigara, am pus-o in gura, mi-am aprins-o cu bricheta si am inceput sa trag cu pofta din ea. Dadeam fumul afara cu mare rapiditate, insa imi placea. Ma fascina modul in care, pe masura ce trageai din tigara, incepea sa te intepe limba. Incepusem chiar sa simt o anumita aroma, o dulceata a fumului, care se tot imprastia in jurul meu. Abia am terminat prima tigara, ca am cerut-o si pe a doua. Robert a fost un dulce si mi-a inamanat-o cu cea mai mare dragoste. Imi placea. Nu imi inchipuisem niciodata ca a fuma e atat de fascinant. Era atat de fascinant, incat nici nu imi dadeam seama ca Robert imi pusese mana pe fund si ca il mangaia de zor. Atunci l-am luat in brate si l-am sarutat.
Nu a durat decat jumatate de minut, ca din bloc a iesit Cristi si a inceput sa tipe la Robert.
-Ia-ti, ma, mainile de pe ea! i-a zis Cristi.
-Da, sigur, raspunse Robert. De parca ei nu i-ar placea.
-La dracu’, macar ai un pic de decenta si n-o mai pipai! E doar un copil!
-Dispari, ma. E gagica mea, care e problema ta?
-Tocmai asta e problema mea. Ziceam de ciorile care tot cersesc sau baga sabia de samurai in tine, insa vad ca avem si ciori albe.
-Ha ha, de parca tu ai avea atata sange albastru in tine sa zici ca esti roman 100 %.
-Asta e exact problema mea, daca sunt roman sau tigan. Imi pasa mai putin de originile mele si mai mult de cei care au fost alaturi de mine la bine si la greu.
-Lasa textele, draga. Nu-ti convine ca sunt impreuna cu sora...ups...matusa ta? Nu imi pasa, obisnuieste-te cu ideea!
Il vedeam pe Cristi cum abia se abtinea sa nu il loveasca, insa rabdarea sa a ajuns la capat si l-a prins de guler. Robert inca il privea nepasator. Stia ca nu ii va face nimic, pentru ca el, de fel, nu era un om violent. Atunci mi s-a parut un lucru foarte ciudat si eram chiar indignata din cauza asta. Cristi avusese curajul sa ma loveasca pe mine, care eram sora lui, si nu avea taria sa il loveasca pe Robert. Asta nu inseamna neaparat ca imi doream ca ei sa se bata. Robert il impinse pe Cristi, ma lua de mana si noi plecaram, lasandu-l in urma pe fratiorul meu privind neputincios.
Si cum ziua respectiva trebuia sa se incheie cu un eveniment major, Robert m-a dus la el „acasa” in acea seara. Era un apartament care apartinea altcuiva, insa eu nu stiam asta. Incepuse sa imi propuna sa bem diferite tipuri de alcool impreuna, iar eu, ca un copil idiot ce eram, am acceptat. A inceput cu vin, a continuat cu visinata si a incheiat cu coniac. Dupa acest dulce cocktail, abia mai vedeam ce era in fata mea, insa eram complet constienta. La un moment dat am inceput sa simt ca zburam (Robert ma ducea in spate catre dormitor) si ca am aterizat brusc (m-a trantit in pat). A inceput sa ma sarute tandru, sa ma dezbrace, sa ma sarute si mai cu foc, sa se dezbrace, pana cand ceva mi-a trecut prin minte. „Asta doar nu vrea sa...aoleu, ba chiar vrea”. Dintr-o data mi-a revenit vederea. El se afla peste mine, insa eu nu eram dezbracata complet; eram la bustul gol, insa mai aveam inca perechea de chiloti pe mine si fusta trasa. L-am lovit in zona sensibila, am luat bluza, mi-am tras fusta si am inceput sa fug. In usa a inceput sa bata cineva, insa era incuiata. De afara se auzea:
-Diana, deschide! Diana, la dracu’, deschide! Robert, daca ii faci ceva...
M-am uitat spre Robert, care, revenindu-si cu greu, se apropia de mine. M-am uitat in jur si am luat ce mi-a picat la indemana: un ceas de pere, pe care i l-am facut palarie. In acel moment cei de afara au spart usa, iar eu ma dadeam tot mai in spate. Din spate ma prinde Cristi, care ma mangaie pe cap si ma saruta pe par.
-Diana, pfff...ce bine... Ahh...ti-a facut ceva? mi-a zis el balbaindu-se.
-A vrut sa ma imbete si sa se culce cu mine, am zis eu cu lacrimi in ochi.
-Ah, bine ca am ajuns la timp. Mi-a zis Fane ca v-a vazut intrand aici. Am ajuns cat de repede am putut. Cand am vazut ca a stins lumina, mi-am dat seama ce vrea sa faca. Abia am reusit sa spargem usa. Diana, deci nu mai face asa ceva niciodata. Ah...si imbraca-te, zise el rusinat.
Robert statea nemiscat si privea toata scena. Il vedeam ca era nervos, insa nu avea ce face. 13 contra 1 e prea mult pentru oricine, mai ales pentru un pusti care considera ca lumea e a lui si ca poate sa faca tot ce vrea dintr-o fata de 12 ani idioata. Dupa ce m-am imbracat, am mers direct acasa. Avusesem o zi lunga, idioata...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu