Viziuni

Nu imi prea sta in fire sa postez asa ceva. Am preferat sa nu ma bag in sfera asta a politicii, nu pentru ca mi-ar fi teama de parerile unora sau ale altora, ci mai mult pentru ca mi-e sila de tot circul asta cretin care ne este prezentat. Mi-e sila sa vad cum se imbrancesc niste indivizi dubiosi in parlament. Mi-e teama ca totul va degenera in curand si... nu va fi bine pentru nimeni, din pacate. Mi se poate spune ca sunt pesimist, insa eu prefer sa imi spun realist.

Cine ma cunoaste stie ca eu sunt foarte atasat de perioada interbelica. Guess Who zice in melodia lui ca "nu ne-am nascut in locul potrivit"; eu consider ca nu m-am nascut cand trebuia. Sau poate ca m-am nascut si atunci. In constiinta mea au ramas intiparite mai multe lucruri din acea perioada, de aceea si rezonez la multe din ideile epocii. Nu vreau sa par prea nostalgic, invechit sau conservator. Stiu ca fiecare perioada are plusurile si minusurile ei, insa nu vad chiar atat de multe plusuri in ziua de azi. Intr-adevar totul s-a modernizat, au aparut calculatoare, informatia circula mai repede, insa asta nu inseamna ca manipularea este la un nivel mai scazut decat atunci.

In fine, unde voiam eu sa ajung. Se stie ca in perioada interbelica am avut parte de o criza economica, venita dupa o perioada de crestere economica sub o guvernare liberala. Suna cunoscut cumva? Cauzele acestei crize economica nu le voi discuta pentru ca pur si simplu nu ma pricep. Aceasta criza a inceput in 1929 si a tinut, zic cartile de istorie, pana in 1933. Totusi, mai multe state au resimtit efectele pana la sfarsitul anilor 30. In ciuda crizei economice, existau mai multe ramuri ale economie foarte dezvoltate, cum ar fi cea a extractiei de petrol (Romania era pe locul doi in Europa la productia de petrol si pe locul sapte in lume). Bun, acum se crede ca nimic nu ne mai apartine, ca ne-au vandut cu totul, deci nu ne-am putea baza foarte mult pe productie si taierile de pensii si salarii sunt imperativ necesare, ca nu mai sunt bani pentru a le plati in integralitate. Eu am dat doar un exemplu cu productia de petrol; practic, ramura cea mai bine dezvoltata din acea perioada era cea agricola, deci se producea MANCARE. Nu degeaba Romania era numita "granarul Europei". Pana una alta, eu consider ca nu este nimic pierdut, chiar daca in viitorul apropiat lucrurile vor degenera si nu va fi prea bine pentru nimeni, cum am zis si mai sus. Macar atunci, in ceasul al 25-lea, sa se incerce directionarea fondurilor unde trebuie: catre agricultura, si sa nu se mai importe atatea produse de pe te-miri-unde.

Deasemenea, eu nu sunt un sustinator al republicii. Stiu ca imediat dupa lovitura de stat din 1989 (nu pot si nu vreau sa o numesc revolutie; sa ma ierte cei care se simt ofensati) a existat o repulsie fata de monarhie, ceea ce mi se pare cea mai mare greseala pe care a putut-o face poporul roman. Era evident ca Partidul Comunist nu putea sa cada decat sabotat din interior. Sabotorii au ajuns imediat dupa executia, dupa parerea mea nedreapta, a lui Ceausescu la putere, instaurand un regim pe care eu il numesc post-comunism sau neocomunism. Ei bine, ce a urmat? Cu totii stim: mineriade, miscari de strada. Practic, un haos de nedescris. Cu fiecare campanie electorala pentru presedintia Romaniei devenea din ce in ce mai evident ca romanii au facut o greseala respingand monarhia, o greseala pe care unii si-o asuma, iar multi nu prea ar vrea sa o recunoasca. Stiu ca avem un exemplu de rege care a instaurat o dictatura personala, pe Carol al II-lea (1930-1940). Totusi, i se pare cuiva ca suntem prea departe de o dictatura personala? Mie chiar nu mi se pare si o spun cu toata convingerea. Sau poate chiar asta vreti, o dictatura personala, un om care sa conduca tara cu o mana de fier si sa iasa zambind in fata voastra si sa spuna "va tai 25 % din salarii si 15 % din pensii". Sa ne gandim ca acest Carol al II-lea a renuntat la tronul Romaniei, pentru ca mai apoi sa fie adus cu surle si trambite de taranisti.. Un individ care renunta de buna voie si nesilit de nimeni sa fie mostenitorul tronului unei tari, in mod normal nu ar mai avea ce sa caute pe tron. Din pacate, si situatia a fost de asa natura incat sa nu prea existe alta solutie. Sunt convins ca Marea Criza din 1929-19(toamna) a lovit foarte multi oameni, ca si atunci lumea o ducea greu, dar totusi exista productie. Cum se putea produce acum 80 de ani si acum nu? Asta inseamna un alt mod de a gestiona situatia.

Si care este diferenta intre un rege si un presedinte, vor intreba toti. Teoretic, ambii sunt neutri din punct de vedere politic, insa daca stam sa ne gandim bine presedintele, de cele mai multe ori este ales din postura de candidat al unui partid (am zis "de cele mai multe ori" pentru ca in unele state e posibil sa existe si un presedinte neafiliat politic; nu am cunostinta de asa ceva, dar am lasat un 1 % posibilitate), in timp ce regele este categoric neutru. Ce importanta are acest lucru? Eu ma gandesc, de exemplu, ca un rege ar fi recunoscut majoritatea de 65 % stransa in jurul lui Klaus Johannis in toamna si l-ar fi propus pe acest prim ministru. De altfel, e posibil nici sa nu fi fost cazul sa se ajunga intr-o situatie atat de grava. Desigur, ar fi existat imbogatiti, pentru ca niciun sistem nu este perfectiunea intruchipata, insa situatia ar fi fost cu totul alta daca in 1990 la conducerea tarii ar fi fost adus Regele Mihai si nu ar fi fost Ion Iliescu. Casa Regala, in opinia mea, are de luat o revansa pentru greseala din 23 august 1944 si ar cam fi timpul.

Ceea ce imi da de gandit, insa, in legatura cu viitorul tarii si m-a facut sa spun ca totul va degenera este aparitia la protestele din ziua motiunii, a unor indivizi imbracati in rosu, aducand foarte mult cu Ku Klux Klan. Pentru necunoscatori, KKK este o grupare extremista din SUA, care era impotriva oamenilor de culoare, deci de extrema dreapta. In cazul asta sunt convins ca ura nu este indreptata catre nicio rasa, insa faptul ca astfel de grupari au inceput sa iasa la lumina este un semn care ar trebui sa dea de gandit tuturor. Se stie ca si Marea Criza din perioada interbelica a dus la cresterea popularitatii gruparilor extremiste nu numai in Romania. Ce a urmat stim cu totii: Al Doilea Razboi Mondial. Concluziile le trageti singuri. Parerea mea este ca un regim extremist nu ar face bine tarii in conditiile actuale si ma declar monarhist cu toata convingerea.

Pace, Lumina si Iubire,
MariusZ