marți, 24 decembrie 2013

Şi aşa începe...

        Se ridică rapid din pat, speriat. Ce fusese asta? Ce voia să însemne coşmarul acela îngrozitor? Inima îi bătea mai să-i sară din piept. Se uită la mâinile lui şi văzu că tremurau, în lumina care se strecura timidă prin jaluzelele verticale ale camerei lor. Suspină şi se privi temător înspre patul din stânga lui. Vedea că era cineva care dormea acolo, dar să fi fost chiar ea? Încercă să îi spună pe nume, însă cuvintele se împotriveau să-i iasă pe gură. Şocul fusese mult prea puternic. Se întreba dacă şi ea simţise acelaşi lucru, dacă împărţiseră din nou visul, aşa cum se întâmplasae de mai multe şi înainte. Suspinând, el îşi luă inima în dinţi şi coborî din pat, apropiindu-se timid de patul surorii lui. Când ajunse în dreptul ei, îşi întinse mâna şi îi luă câteva fire de păr între degete.
Da, ea era. Îi atinsese de atâtea ori şuviţele blonde, încât le-ar fi recunoscut în orice circumstanţe. Inima încetă să îi mai pulseze cu atâta putere în piept şi îl făcu să scoată un oftat de uşurare. Privindu-i părul blond şi cârlionţat, se aplecă, sărută şuviţele pe care le ţinea între degete şi se întoarse în patul lui, cu toate că ştia că avea să-i fie greu să adoarmă din nou. Coşmarurile îl bântuiau în ultima vreme şi îl făceau să doarmă cel mult patru ore pe noapte, mult prea puţin, având în vedere programul lui extraordinar de încărcat. În fiecare zi trebuia să se ducă la liceu şi apoi să exerseze, să exerseze şi să nu înceteze niciodată să exerseze. Simţea că era singurul care putea să ducă mai departe măreaţa tradiţie a familiei.

Niciun comentariu: